Cristina Cojocaru: A fi bine se învață
Ştii să fii bine sau faci să fii bine?
Cât de des îți spui ”nu ar trebui să mă simt așa”, ”știu că ar trebui să am mai multă încredere”, ”știu că trebuie să trec peste”, ”știu ce am de făcut, dar nu fac”?
Dacă ar fi fost doar despre ce știi, dacă ar fi fost suficient să citești ceva și să se rezolve, ai fi fost bine deja.
Dar ce îți dorești nu vine doar din logică sau pentru că înveți ceva nou ori pentru că mai faci încă o conștienitizare. Vine din lucrul profund cu tine, din trăiri, nu doar din gânduri. Asta e psihoterapia: locul unde lucrurile pe care "le știi" devin lucruri pe care le și simți și decizii concrete pe care le alegi altfel.
"Nu știu de ce reacționez așa."
Te enervezi din nimic.
Spui ceva pe un ton mai aspru decât ai vrea, iar apoi îți pare rău.
Te simți iritat(ă), obosit(ă), fără răbdare — și nu îți este foarte clar de ce.
Uneori, e stres, alteori, e oboseală.
Dar sunt și momente în care știi că nu e doar despre ce a fost azi. Știi că e ceva care se adună în timp, cumva ăe nesimțitelea.
Cu timpul se transformă într-un obicei care devine co-locatarul minții tale. Sunt emoții care nu au avut loc să fie spuse sau înțelese.
Și atunci, reacția apare… dar ruptă cumva din context.
Dacă te-ai opri puțin, nu ca să te corectezi, nu ca să te străduiești să fii mai bun/ă,
ci ca să înțelegi —
ce se întâmplă, de fapt, în tine?
Vrei să te simți bine constant?
Este firesc să îți dorești stabilitate.
Nimănui nu îi este ușor să se simtă sigur/ă pe sine într-o zi și îndoielnic/ă în alta, motivat/ă dimineața și copleșit/ă seara.
Și, în același timp, stările noastre nu sunt fixe.
Ele se schimbă. Se mișcă. Răspund la ce trăim, la ce gândim, la ce ni se întâmplă.
Uneori, aceste schimbări pot părea obositoare sau greu de înțeles.
Dar nu sunt, în sine, ceva greșit.
Sunt parte din modul în care funcționează mintea — un mod adaptativ, care merită înțeles, nu corectat în grabă.
Gândește-te la corp: are fluctuații naturale — energie mai multă sau mai puțină, nevoie diferită de somn, ritmuri care se schimbă de la o zi la alta.
Și stările tale urmează, uneori, același tip de mișcare.
În terapie, nu încercăm să le eliminăm pe toate dintre aceste schimbări.
Ne uităm la ele, le înțelegem și începem să vedem ce spun despre tine — despre nevoile tale, despre limitele tale, despre felul în care te raportezi la tine și la ceilalți.
Din locul acesta, lucrurile încep să se lege.
Nu perfect.
Dar suficient cât să nu mai simți că trebuie să te lupți cu tine.
Tu cum te raportezi la stările tale în momentele în care îți este mai greu?
Testimoniale
"Eu am anxietate și îmi afecta somnul. Datorită Cristinei am învățat să o controlez și să o reduc încât să nu îmi mai influențeze starea de bine. Am apreciat mult discuțiile profunde de căutare a adevărului și n-o să uit niciodată câteva momente "wow" care efectiv m-au re-aliniat. Am primit resurse utile pentru a face față situațiilor stresante pe care le pot aplica și singură, în afara psihoterapiei. Da, e de lucru și doare, dar funcționează extraordinar.
Despre Cristina, ar fi multe de spus, dar o să mă rezum să spun că e dreaptă și deșteaptă. Îi sunt recunoscătoare!"
Pau U